Pentru amatori caracteristicile minime luate în considerare la achiziţia unui aparat compact pentru început ar fi:
Megapixelii – Atentie! Aceştia nu ar trebui să fie consideraţi o caracteristică esenţială a aparatelor foto. Din păcate, atât producătorii cât şi comercianţii îşi concentrează eforturile de marketing pentru a induce publicului neavizat că un aparat cu mai mulţi megapixeli face poze mai reuşite, mai „frumoase”, ceea ce nu este adevărat.
Din contră, la aparatele compacte, mai mulţi megapixeli fac mai mult rău decât bine, din cauză că pe un senzor mic sunt îngrămădiţi mai mulţi pixeli, ceea ce determină în condiţii de iluminare slabă, atunci când se foloseşte o valoare ISO (sensibilitate la lumină) ridicată, ca pozele să aibă o calitate proastă.
Pentru poze de vacanţă, care vor fi vizualizate pe calculator, puse pe Hi5, trimise pe Messenger, puse pe blog, sau pentru tipărituri mici pe formatele 9x13 sau 10x15, o valoare de 5-6 megapixeli este mai mult decât suficientă. În prezent nu prea se mai comercializează aparate cu valori mai mici.
Dacă vrei să prelucrezi pozele pe calculator, în special să tai din ele, sau dacă vrei să mergi la un laborator pentru a tipări poze mai mari, atunci megapixelii contează, aceasta pentru că odată redimensionată sau tipărită, poza va arăta încă bine şi nu se va produce fenomenul de pixelizare.
Zoom – Există două tipuri de zoom. Cel optic, si cel digital. Zoom-ul total la care poate ajunge un aparat este compus din zoom optic înmulţit cu zoom digital. Mulţi producători şi comercianţi fac publicitate lăudându-se cu valori ale zoom-ului mari. Atunci când cumperi, trebuie să te interesezi care este valoarea reală a zoom-ului optic.
Doar cel optic merită folosit pentru că este generat de lentilele obiectivului, pe când cel digital este făcut de softul camerei, aşa cum ai face tu zoom pe calculator, efectul fiind o pierdere a calităţii. Atunci când iei în considerare posibilitatea de a face zoom, trebuie să ai în vedere doar zoom-ul optic de care dispune camera. Un zoom de 3 sau 4 este suficient pentru început.
Tipul de compresie – Reprezintă felul în care imaginea este înregistrată pe cardul de memorie. Alege un aparat care iţi permită să schimbi tipul de compresie. Compresia afectează calitatea imaginii salvate. Cu cât compresia este mai puternică, imaginea va avea o calitate mai slabă şi invers, cu cât compresia este mai scăzură, imaginea are o calitate mai bună.
Modul Macro – Acesta este un mod de a face poze atunci când vrei să surprinzi detalii de pe subiecte minuscule, cum ar fi gâze flori, monede etc. Ar fi bine să iei un aparat care să aiba şi acest mod. Multe din aparatele din prezent au această posibilitate.
Lumină de ajutor pentru focalizare – Atunci când faci poze în condiţii de lumină scăzute aparatul lansează către subiect o lumină vizibilă unde infraroşie care ajută la focalizare.
Cardurile de memorie – Aici se stochează pozele. Deşi unele aparate au şi memorie internă, aceasta este de regula dimensiuni mici, nefiind suficientă pentru a face la un moment dat mai mult de 10-20 de poze. Există şi aparate, cum ar fi Cyber-shot DSC-T2 de la Sony, cu 4 GB de memorie internă, care la noi momentan se vinde cu sume undeva în jurul a 1100 RON.
Majoritatea aparatelor compacte însă, inclusiv DSLR, funcţionează cu carduri de memorie. Există mai multe formate de carduri de memorie şi de diferite mărimi. De obicei aparatul vine cu un card de memorie de 16 MB sau 32 MB, dar aceştia sunt nu sunt suficienţi decât pentru câteva poze. Cu cât faci poze la o rezoluţie mai mare (mai mulţi megapixeli) sau la o compresie mai scăzută, cu atât fişierele (pozele) vor avea dimensiuni mai mari.
Nu toate cardurile de memorie se potrivesc la orice aparat. Atunci când cumperi aparatul, de obicei cumperi şi un card de o dimensiune mai mare faţă de cel livrat iniţial. Ai grijă să fie un format compatibil cu modelul de aparat achiziţionat. O dimensiune rezonabilă pentru început ar fi de 512 MB – 1GB.
